OrthoSHOC


Teoctist Arapasu a slujit, desi doar liturghia cuvantului, cu Papa Ioan Paul al II-lea. S-au mai citit Crezul si Sf. Evanghelie

Posted in Erezii de orthoshoc pe Martie 24, 2010
Tags: , , ,

EVENIMENT ISTORIC CU PROFUNDE SEMNIFICATII ECUMENICE
– VIZITA INTAISTATATORULUI BISERICII ORTODOXE ROMANE LA VATICAN

Intre 7-14 octombrie 2002 a avut loc vizita istorica a Prea Fericitului Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, la Vatican, in fruntea unei delegatii alcatuite din IPS Mitropolit Daniel al Moldovei si Bucovinei, IPS Mitropolit Teofan al Olteniei, IPS Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale si Meridionale, IPS Arhiepiscop Nifon al Targovistei, PC pr. prof. dr. Dumitru Popescu, membru de onoare al Academiei Romane, PC pr. prof dr. Nicolae Necula, decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa „Justinian Patriarhul” a Universitatii din Bucuresti, PC pr. Michael Tita, consilier patriarhal la sectorul de Relatii externe bisericesti, pr. Ioan Chivu de la parohia Slobozia din Capitala si diac. Costin Spiridon de la Catedrala Patriarhala din Bucuresti.

Vizita a fost un raspuns la invitatia Sanctitatii Sale, Papa Ioan Paul al II-lea, adresata Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, de a vizita Roma, Vaticanul si Biserica Romano-Catolica, dupa ce suveranul pontif vizitase Biserica Ortodoxa Romana intre 7-9 mai 1999.

Aceasta vizita a cuprins in programul ei obiective de o deosebita importanta pentru istoria, viata si spiritualitatea Bisericii Romano-Catolice, ca si obiective de interes actual, bisericesc si social. Intre aceste obiective semnalam cele patru mari catedrale patriarhale ale Romei: Sfantul Petru, Sfantul Paul, din afara zidurilor cetatii, Sfantul Ioan din Lateran si Sfanta Maria cea Mare, bazilici inaltate chiar din vremea Sfantului Constantin cel Mare, dar peste care s-au asezat straturile si influentele artistice ulterioare, facand din ele adevarate capodopere ale artei crestine apusene, cu bogate tezaure de obiecte religioase si de moaste de sfinti. La acestea s-au adaugat cele doua mari si prestigioase institutii de invatamant din Roma, Universitatea Gregoriana, unde studiaza tineri din toata lumea, atat discipline teologice, cat si laice, si Institutul Pontifical Oriental, specializat in problemele Bisericilor Orientului Crestin, amandoua institutiile dispunand de biblioteci exceptionale. La aceste institutii au studiat in decursul anilor si numerosi studenti romani. Vizita a cuprins si doua slujbe ecumenice, savarsite in biserica Santa Maria in Trastevere, sediul Comunitatii Sant Egidio, care grupeaza in jurul ei tineri entuziasti, care au ca obiectiv al activitatii lor lupta pentru pace si infratirea intre popoare si religii, ca si implicarea in problemele sociale, ingrijind copii bolnavi de SIDA, persoane handicapate si batrani suferinzi, si in biserica Sfantului Bartolomeu din Insula, unde a avut loc comemorarea martirilor secolului al XX-lea. De asemenea, delegatia a vizitat spitalul de copii „Bambina Gesu”, care apartine Bisericii Romano-Catolice si care are o frumoasa colaborare cu spitalele din Romania si Institutul Greco-Catolic „Pio Romeno”, care adaposteste pe tinerii romani veniti aici la studii si unde Prea Sfintitii Episcopi Virgil de Oradea si Florentin de Cluj-Napoca au fost prezenti.

Din programul vizitei n-au lipsit primirile la presedintele Republicii Italia, excelenta Sa Domnul Azeglio Ciampi si la Prim-ministrul italian, Dl. Silvio Berlusconi, care au avut cuvinte de apreciere la adresa culturii romanesti si spiritualitatii poporului roman, ancorate adanc in latinitate. Din program n-a lipsit nici vizitarea Bibliotecii Vatican, una dintre cele mai mari si mai valoroase din lume, si a Capelei Sixtine, capodopera artistica a marelui geniu al artei italiene, Michelangelo. Cum era firesc, vizita in Italia a cuprins si o slujba la comunitatea romaneasca din Roma si la cea din Milano, unde Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist a sfintit noua catapeteasma din lemn a bisericii. Tot aici, ca o prelungire a vizitei de la Roma, Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist si membrii delegatiei au fost primiti de noul Cardinal al orasului Milano, Arhiepiscopul Diarigi Tettamanzi, si au vizitat bazilica Sfantului Ambrozie si Domul din Milano, unde a avut loc si o slujba religioasa. La Roma, de la bazilica Sfantul Ioan din Lateran, unde a avut loc o slujba ecumenica, Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist a primit o particica din moastele Sfantului Silvestru pentru a fi adusa bisericii cu acelasi nume din Bucuresti, iar de la bazilica Sfantului Ambrozie din Milano a primit o particica din moastele Sfantului Ierarh Ambrozie.

Dar momentele cele mai emotionante si mai pline de semnificatie le-au constituit intalnirea Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist cu Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea, atat la sosirea la Roma, in prima zi a vizitei, in fata Catedralei Sfantul Petru, unde erau adunate zeci de mii de credinciosi, cat si la primirea speciala a Parintelui Patriarh Teoctist si a delegatiei, in Palatul din Vatican, la resedinta personala, cand a avut loc semnarea Declaratiei comune de catre cei doi inalti demnitari bisericesti, si mai ales participarea si asistarea la Misa solemna savarsita de Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea in bazilica Sfantul Petru, in ziua de duminica, 13 octombrie 2002.

Vizita Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist la Roma a constituit un eveniment de epocala insemnatate, cu tripla semnificatie: istorica, ecumenica si pastorala, o citire, intelegere si implinire a semnelor timpului.

A fost o vizita istorica, pentru ca este prima vizita oficiala a unui patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane intreprinsa la Roma, la Vatican si in Biserica Romano-Catolica, dupa cum si vizita Sanctitatii Sale Papa Ioan Paul al II-lea, efectuata la Bucuresti, intre 7-9 mai 1999, a fost prima vizita a unui papa intr-o tara majoritar ortodoxa. In calitatea Sa de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Prea Fericitul Parinte Patriarh a mai vizitat Roma si pe Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea, in 1989, dar nu oficial, ci in drum spre India. Prin aceasta vizita oficiala s-au rupt barierele si zagazurile prejudecatilor care tineau capeteniile a doua Biserici cu origini in predica celor doi apostoli frati: Sf. Apostol Petru la Roma si Sf. Apostol Andrei in Romania.

Ea a consfintit si a dat expresie dreptului unei capetenii sau al unui Intaistatator al unei Biserici Autocefale sa stabileasca relatii bilaterale cu oricare dintre Bisericile din lume si sa faca schimb de vizite. Suntem convinsi ca ea este doar un inceput in aceasta directie si a fost o dovada si de curaj, dar si de intelepciune.

Vizita Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist la Roma a avut apoi o semnificatie vadit ecumenica. Ea a fost raspunsul firesc la invitatia Sanctitatii Sale Papa Ioan Paul al II-lea, adresata Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist de a vizita Biserica Romano-Catolica, cu scopul unei mai bune cunoasteri, al apropierii si al lucrarii in vederea unirii Bisericilor Crestine, conform dezideratului exprimat de Mantuitorul Iisus Hristos „ca toti sa fie una” (Ioan 17, 21). Prin aceasta vizita s-a dat expresie inca o data deschiderii Bisericii Ortodoxe Romane si Intaistatatorului ei spre lucrarea ecumenica. in lumea crestina de azi, atat de divizata, o asemenea intalnire nu este altceva decat dorinta unei marturii comune despre credinta in Hristos si apartenenta la Biserica Lui. Asa cum afirma si Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al IIlea, la Bucuresti, si cum s-a reafirmat si la Roma, Bisericile Crestine, numai unite pot da o marturie credibila despre credinta in Hristos. De aceea, calea ecumenismului, a apropierii, cunoasterii si impreuna- lucrarii Bisericilor pentru unitatea si unirea lor este ireversibila. Numai prin dialog Bisericile se pot regasi, apropia si uni. Faptul ca cei doi Intaistatatori s-au putut ruga impreuna, in cadrul slujbei savarsite in bazilica Sfantul Petru, fara insa sa coliturghiseasca si sa se impartaseasca, inseamna un lucru foarte important, chiar si numai pentru comuniunea la nivel de rugaciune.

Dar vizita Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist la Roma si la Milano a avut si o importanta pastorala, pentru ca ea a insemnat intalnirea Intaistatatorul Bisericii noastre cu credinciosii si preotii romani care ii pastoresc in diaspora. Slujbele savarsite la parohiile romane de la Roma si de la Milano, la care au participat miile de credinciosi care au venit in intampinarea Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, impreuna cu preotii lor, au fost momente de inalta traire duhovniceasca si de vie comuniune sfanta. Cuvantul de invatatura si sfaturile parintesti si calde, pornite din inima iubitoare de parinte al tuturor credinciosilor romani au constituit balsam pentru cei plecati de acasa si care numai prin Biserica pot pastra legatura cu credinta, cu traditiile stramosesti si cu tara.

Vizita Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist la Roma, bine organizata, bogata in obiective si receptata cu interes, in ambele tari, ca si in lume, s-a finalizat cu o Declaratie comuna semnata de cei doi Intaistatatori de Biserici. Documentul are o importanta deosebita pentru ideile majore pe care le curpinde si pentru perspectiva plina de nadejde pe care o deschide pentru lucrarea Bisericilor.

Declaratia cuprinde cinci puncte principale:

1. Primul se refera la intalnirea de la Roma care se desfasoara in spiritul celei de la Bucuresti, dominata de dorinta de unitate si care intareste si reinnoieste angajarea celor doua Biserici de a lucra in vederea ajungerii la deplina unitate vizibila a Bisericii lui Hristos. Comuniunea deplina la care tind Bisericile nu inseamna absorbtie a uneia in alta, ci o deplina comuniune in adevar si dragoste. Calea catre aceasta unitate este cea aratata de Hristos si este fara de intoarcere.

2. Intalnirea de la Roma trebuie luata ca exemplu pentru conlucrarea Bisericilor, mai ales a celor din Romania, pentru ca fiii acestora sa se intalneasca pentru a se impaca, pentru a medita impreuna si a gasi caile si mijloacele unei bune intelegeri. Dialogul trebuie sa fie calea de depasire a conflictelor, a neintelegerilor si a suspiciunilor create in trecut.

3. Conlucrarea dintre Biserica Romano-Catolica si Biserica Ortodoxa Romana, ca si cea dintre Ortodoxie si Catolicism, se poate baza pe traditia Bisericii nedespartite pe care acestea o au in comun, ca si pe faptul ca impreuna cinstim aceiasi sfinti ai calendarului de dinainte de despartire. Pentru a ajunge la deplina comuniune, este nevoie de consultari reciproce, de intalniri si de lamuriri ale adevarurilor de credinta, recunoscand si respectand traditiile religioase si culturale ale fiecarui popor, ca si libertatea religioasa.

4. Dialogul teologic promovat de Comisia Mixta Internationala pentru Dialog Teologic intre Biserica Romano-Catolica si Biserica Ortodoxa trebuie reactivat.

5. Biserica nu este o realitate inchisa in ea insasi, ci ea este trimisa in lume si deschisa catre lume. Ea trebuie sa contribuie la unitatea Europei, oferind exemplul unitatii ei. Ea trebuie sa contribuie la afirmarea valorilor crestine si a sfinteniei vietii, a demnitatii si drepturilor fundamentale ale omului, a dreptatii, solidaritatii, pacii, reconcilierii si valorilor familiei si la protectia creatiei. Europa intreaga are nevoie de bogatia culturala si spirituala creata de crestinism. Ca Biserici surori, Biserica Ortodoxa Romana si Biserica Romei trebuie sa se angajeze in rezolvarea marilor sarcini pe care mileniul al III-lea ni le pune inainte pentru a reda Europei etosul ei cel mai profund si chipul sau cel mai uman.

Declaratia comuna constituie un minunat program de lucru, cu idei si idealuri clare si precise si cu dorinta sincera, exprimata de amandoua partile, pentru o frumoasa si rodnica conlucrare.

Apreciind intreaga desfasurare a vizitei, primirea extrem de atenta si afectuoasa care s-a facut Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, deschiderea spre conlucrare, exprimata atat de Sanctitatea Sa, Papa Ioan Paul al II-lea, cat si de reprezentantii Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unitatii Crestinilor, in frunte cu Cardinalul Kasper, ca si Declaratia comuna, care ramane un document de mare importanta pentru activitatea ecumenista desfasurata astazi in lume, putem spune ca aceasta vizita a constituit un mare pas pe calea apropierii si a unirii Bisericilor Crestine. Prin unicitatea ei, prin frumusetea si prin bogatia de nadejde pe care le trezeste, ea capata valente istorice si ecumeniste de exceptie. Ea aduce un plus de incredere in cei doi mari Intaistatatori de Biserici, Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea si Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist, care pot fi socotiti deschizatori de drumuri in conlucrarea ecumenica, constienti de chemarea si marea responsabilitate de a veghea la refacerea unitatii Bisericii lui Hristos.

Ea ramane un moment de referinta in cronica evenimentelor ecumeniste si a relatiilor dintre Bisericile Crestine.

Ea inseamna, in ultima instanta, cresterea prestigiului Intaistatatorului Bisericii noastre, Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist, al Bisericii pe care o slujeste si al poporului roman dreptcredincios, deschis din fire spre colaborare si spre iubirea semenilor.

Vizita poate servi drept pilda Bisericilor din tara noastra si Bisericilor Crestine din lume.

Pr. prof. dr. Nicolae D. Necula

Anunțuri